Colonoscopia, investigația care salvează vieți

Colonoscopia este o investigație utilizată pentru detectarea modificărilor sau anomaliilor de la nivelul intestinului gros (colon) și rectului. Și în ciuda faptului că este privită de pacienți cu oarecare teamă, ea este standardul de aur în prevenirea cancerului colorectal și în depistarea lui precoce, astfel încât să poată fi tratat cu succes. Altfel spus, mai exact, colonoscopia salvează vieți.

Medicul poate recomanda efectuarea unei colonoscopii în vederea investigării simptomelor intestinale și cauzelor durerii abdominale, sângerării rectale, constipației cronice sau diareei cronice.

Celulele normale ale colonului și rectului pot avea uneori o creștere anormală care duce la apariția polipilor, formațiuni inițial benigne dar care se pot transforma ulterior în cancer. Cele mai multe tipuri de cancer colorectal încep cu o excrescență apărută în mucoasa colonului sau rectului (polip). De subliniat că nu toate tipurile de polipi se transformă în cancer! Colonoscopia, daca este efectuată ca metodă de screening, poate depista acești polipi înainte ca ei să devină amenințători. Mai mult, în cadrul colonoscopiei pot fi prelevate probe biologice din aceștia și chiar pot fi îndepărtați.

Cine trebuie sa facă această investigație

Este recomandat ca toate persoanele (bărbați și femei) să facă o colonoscopie inițială după împlinirea vârstei de 50 de ani. În absența unor factori de risc (alții decât vârsta) și în urma unui rezultat normal al investigației, aceasta va fi apoi efectuată o dată la 10 ani sau la recomandarea medicului, dacă ulterior apar condiții medicale care să o impună.

Persoanele care, însă, prezintă factori de risc, este recomandat să faca prima colonoscopie la vârste mai mici de 50 de ani. De asemenea, în astfel de cazuri și frecvența efectuării investigației va fi mai mare, respectiv o dată la 1-5 ani.

Cel mai important factor de risc este reprezentat de antecedentele familiale de cancer colorectal sau polipi adenomatoși. Persoanele care au rude de gradul I (părinți, frați) diagnosticate cu cancer colorectal, având un risc crescut, vor trebui să facă prima colonoscopie la o vârstă cu 10 ani mai mică decât cea la care ruda a fost diagnosticată, dar nu mai târziu de 45 de ani. De exemplu, dacă tatăl a fost diagnosticat la vârsta de 45 de ani, fiul/fiica vor efectua investigația până la vârsta de 35 de ani. Riscul este chiar mai mare la persoanele cu rude diagnosticate atunci când aveau mai puțin de 45 de ani.

Un alt factor de risc care  face necesar screeningul  pentru cancer de colon este reprezentat de unele sindroame genetice, statisticile arătând că un procent de 5 până la 10% dintre persoanele care dezvoltă cancer colorectal moștenesc diferite mutații genetice care conduc la acesta. Mai este de menționat că și diabetul zaharat de tip II este un factor de risc pentru cancerul colorectal.

În ce constă investigația

Procedura se realizează folosind un instrument numit colonoscop. Acesta este un tub subțire, cu diametru puțin peste un centimetru, flexibil, prevăzut la capăt cu o cameră video. De asemenea, acesta dispune de un canal prin care se poate introduce aer sau apă (pentru o mai bună vizualizare sau pentru spălarea intestinului în același scop) și un canal prin care se aspiră reziduurile lichide din intestin sau se introduc diverse instrumente necesare în timpul investigației.

Pacientul va primi echipament special (halat de unică folosință) și se va așeza pe pat în poziție laterală stângă, cu genunchii cât mai ridicați. Medicul va inspecta regiunea anală, va efectua un tușeu rectal și va introduce colonoscopul prin anus, apoi va introduce aer în intestin pentru a realiza destinderea acestuia în vederea vizualizării interiorului acestuia. Introducerea aerului poate produce senzație de balonare iar înaintarea colonoscopului prin intestin – crampe, însă în majoritatea cazurilor disconfortul este ușor sau moderat. Imaginile obținute sunt vizualizate de medicul gastroenterolog în timp real. După ce se ajunge la capătul intestinului gros, tubul începe să fie retras, iar disconfortul abdominal (dacă există) se ameliorează.Examinarea se poate efectua cu analgosedare (introducerea de substanțe cu efect de relaxare și diminuare a durerii) sau cu sedare profundă (administrarea  intravenoasă de medicamente care induc un somn profund), astfel încât orice tip de disconfort să fie eliminat.

Pregătirea în vederea efectuării colonoscopiei

În vederea unei vizualizări optime a interiorului intestinului este necesară o pregătire efectuată corect. Aceasta începe cu două zile înainte de investigație prin eliminarea din dietă a alimentelor care pot rămâne în colon în ciuda administrării laxativului care va fi utilizat în ziua premergătoare colonoscopiei. Nu se vor consuma, deci, legume și fructe (crude sau preparate) și alimente care conțin semințe. Sunt permise pâinea, orezul, pastele, brânza și carnea.

Cu 24 de ore înainte de procedură se instituie regim hidric (supă clară, ceai, cafea slabă, zeama de la compot, apă minerală, băuturi pentru sportivi pe bază de vitamine și minerale). Este permisă, până în prânz, o masă de carne, de exemplu o friptură de pui. Pe parcursul zilei se va consuma soluția purgativă necesară curățării colonului, conform indicațiilor oferite de medic. În ziua colonoscopiei nu se consumă nimic, iar dacă pregătirea nu a fost făcută corect medicul poate recomanda o clismă.

Având în vedere că soluția purgativă nu are un gust plăcut, pentru a fi mai ușor tolerată poate fi ținută la frigider și i se pot adăuga câteva picături de suc de lămaie sau grapefruit.

Marele avantaj al colonoscopiei este faptul că reprezintă un examen extrem de precis, care poate depista leziuni ale intestinului precum polipii, aceștia putând fi chiar îndepărtați în timpul procedurii. De asemena, pot fi detectate și diagnosticate alte posibile leziuni de la nivelul intestinului gros precum hemoragii, inflamații, ulcerații sau diverticuli.